LICEUL DE BĂIEȚI „Ioan Voievod”, or. Cahul


Materialul a fost selectat din culegerea de documente din patrimoniul Muzeului Cahul, publicate de colaboratorii muzeului, Lidia Istomin şi Maria Maftei, în 2013


PROGRAMUL SĂRBĂTORII „ZILEI EROILOR” la 21 MAI 1931

Serviciul și procesiunea religioasă

Până la ora 10, fiecare cult își va face serviciul religios, potrivit regulelor, în lăcașul său de rugăciune.
Ora 10: Se va oficia de către clerul ortodox, în asistența tuturor auitorităților ecleziastice, civile și militare, a comunităților lipovenești și evreești, împreună cu șefii lor religioși , a școalelor de toate categoriile, cu personalul didactic și a publicului, pe piața Unirei, din fața Prefecturei, serviciul religios. – Este de dorit, ca elevii și elevele școlilor, să aducă coroane, flori, lumânări, cari vor fi așezate pe morminte.
Înainte de începerea serviciului religioase, corul și fanfara liceului „Ion Voievod”, vor cânta „Imnul Regal”.

Ora 11: Procesiunea religioasă

Autoritățile, școalele, armata și publicul, vor fi încolonați în procesiune, în felul următor: Un ofițer de poliție, școalele primare de fete nr. I și II; școalele primare de băieți nr. I și II, școalele primare mixte nr. III și IV, școala primară mixtă a Comunității evreești, fanfara liceului de băieți „Ion Voievod”, școala profesională de fete, liceul de fete „Iulia Hasdeu”, liceul de băieți „Ion Voievod”, trupele din garnizoană, steagurile bisericești, corul, preoții, autoritățile, societățile, publicul.
Parcursul va fi următorul: Piața Unirii – Strada Regina Maria (de la întretăierea cu str. Ștefan cel Mare, autoritățile, școalele, armata, anume destinație pentru cimitirul lipovenesc și publicul, se vor despărți și-și vor continua drumul pe strada Stefan cel Mare, podul de la Moara Caravasile, strada lipoveni, până la cimitir), strada Vasile Alecsandri – strada Principesa Ileana – strada Mehedinți până la cimitirul ortodox (de la șoseaua nouă spre Roșu, autoritățile, școalele, armata – anume destinate pentru cimitirul evreesc – și publicul, își vor continua drumul, pe această șosea, până la cimitir).

Ora 12: Unde se va găsi procesiunea se va opri și păstra două minute de solemnă tăcere.
Serviciul religios la cimitrire, după care vor cuvânta – la cimitirul ortodox: din partea clerului: Protopopul județului A. Ostapov.
Din partea județului, D-l prim Pretor Serescu.
Din partea orașului, D-l N. Loran, primarul orașului Cahul
Din partea Garnizoanei, d-l Capitan Vasiliu
Din partea baroului D-l Șt. Popovici
Din partea învățământului secundar D-l D. Cara
Garnizoana va trimite delegații la cimitirele lipovenesc și evreesc.

DUPĂ AMIAZĂ
Fiecare școală va organiza serbări, cu subiecte patriotice

SEARA
Retragere cu torțe.
Toate autoritățile, instituțiunile particulare, vor ilumina seara ferestrele dinspre stradă.
Toată după amiaza și seara , fanfara liceului „Ion Voievod”, și alte muzici, vor cânta în parcul orașului.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Jocul inteligent la orele de limbă şi literatură română

Jocul inteligent la orele de limbă şi literatură română  Veronica Popa, Colegiul Industrial Pedagogic, Cahul        „Jocul este o dimensiune a existenţei, o realitate care debordează graniţele copilăriei, invadînd întreaga fiinţă umană [...]; Jocul nu poate însemna mai mult decât prilejul unei recunoaşteri sau regăsiri [...]; Jocul nu este doar o experienţă cu hotare ferme.” [1]        Rolul profesorului este de a-l ajuta pe copil să se regăsească pe sine în multitudinea de universuri, materii, concepţii, noţiuni şi de a-şi recunoaşte rolul său unic pe care îl poate juca în acest univers.       „Eşecurile în domeniul educaţiei se explică, în bună măsură, prin incapacitatea de a folosi în mod adecvat componenta ludică”, menţionează Solomon Marcus în prefaţa cărţii sale, „Jocul ca libertate” , al cărei „public ţintă” este tagma elevilor, a studenţilor şi a profesorilor [2].       Fără   îndoială, jocul este act cultural, întemeietor de condiţie umană. Eul copilului
Citiți mai multe
Ludicul - element fundamental în poezia feminină  (Popa Veronica)                                                         „Nicăieri în sfera culturii jocul nu e mai acasă decât în poezie”.    (Ion Pop „Jocul poeziei”) [1].          Omul , afirma Petre Ţuţea în „Lumea ca teatru”, este creator de spectacol [2]. Într-adevăr, jocul vădeşte capacitatea de a te dărui sufleteşte, de a-ţi crea o „realitate” a ta, una visată, cea mai deplină, în care exteriorizezi forţele şi imaginile ce te domină şi determină. Cu atât mai mult în poezie, pentru că a fi liric înseamnă a fi „chinuit de o infinitate eternă, şi de o tensiune extremă, înseamnă a trăi cu atâta intensitate, încât simţi cum mori de atâta viaţă”( Emil Cioran) ; George Călinescu în „Pagini de estetică”[3]    se referă polemic la două noţiuni mult vehiculate în estetică : gratuitate şi joc. Exegetul   defineşte jocul poetic prin: „aparentă gratuitate, ritual şi tehnică severă. [...] Poezia este un mod ceremonial, ins
Citiți mai multe
Ana Blandiana şi „zăpezile” ei (Veronica Popa)    „ Lumea pe care am văzu-o eu este, sunt sigură,  mai  frumoasă decât adevărata lume.  (Ana Blandiana) Într-adevăr, în creaţia Anei Blandiana se plăsmuieşte o lume văzută cu ochii lăuntrici, cu imaginaţia, cu sufletul; o lume care devine universul artistic al poetei. Bogat, variat, în bună măsură feminin, universul acesta ne permite să sesizăm un eu liric, pe care Ana Blandiana şi l-a conturat în cele aproape patru decenii de activitate. În poezia ei te surprinde nota particulară în care se descoperă cu uimire universul şi fiinţa umană. Poeta, intuind funcţiile analogiei, are sentimentul profund al universului. Ea impune materiei (zăpezilor, vegetaţiei, luminii, ploii, valului, arborilor) un moment al sufletului. Autoarea are o anume percepţie a sacrului simţind prezenţa lui în tot ce respiră, ea  are zăpezile ei care în diferite contexte sunt foarte sugestive şi mereu altele. „Zăpada” Anei Blandiana este, întâi de toate
Citiți mai multe