Veronica Popa

Deportări şi destine în pagini de roman. „ Au   reuşit să mă anihileze, să mă depersonalizeze, încât în primul moment, m-am pomenit, întrebându-mă   în ce fel o să-şi mai bată joc de mine? Scăpasem uşor de nebunia directorului, de obsesia lui cu întâlnirea secretă, şi iată-mă nimerit în compania altor nebuni, loviţi însă în cealaltă dungă.”  ( Augustin Buzura, „Feţele tăcerii”) „În Grecia preclasică aezii erau purtătorii şi transmiţătorii din generaţie în generaţie ai memoriei colective , devenită în egală măsură poem şi istorie; în mitologie Memoria – Mnemosine – era mama muzelor. „Memoria este scribul sufletului”, spunea Aristotel.   Romanul „Tema pentru acasă” de Nicolae Dabija ocupă în viaţa cititorului basarabean locul cărţii de învăţătură în sensul pe care îl dădeau acestei noţiuni vechii cronicari, cei care, la rândul lor, erau adevăraţii grefieri ai memoriei . Din primele pagini ale romanului „Tema pentru acasă”, aflăm despre lagărul unde se aflau „copiii lu

INTERPRETAREA FENOMENELOR LITERARE ÎN CONTEXTUL CULTURII SPIRITUALE ROMÂNEŞTI, în conexiune cu ştiinţele şi cu alte arte, din perspectiva inter/transdisciplinară Motto: “ELEVUL VIITORULUI VA FI UN EXPLORATOR”                              (Marchal Mc Luhan) Acumulările cognitive din diversele domenii de cunoaştere, precum şi multiplicarea surselor învăţământului impun strategii moderne de dimensionare şi de structurare a conţinuturilor. Se impune o modalitate nouă de selecţie a informaţiilor, o descongestionare, dar şi alte criterii de organizare, ierarhizare, de creare şi aplicare cât mai potrivite realităţii şi obiectivelor educaţionale   privind realizarea unei viziuni integrative, holistice la elevi. Din acest motiv, consider acest proiect necesar şi util nu numai mie ca profesor de limbă şi literatură română, dar mai ales elevilor şi părinţilor acestora. Nevoia stringentă de punţi între diferite discipline s-a concretizat prin apariţia, la mijlocul secolului al XX-le