Jocul inteligent la orele de limbă şi literatură română Veronica Popa, Colegiul Industrial Pedagogic, Cahul „Jocul este o dimensiune a existenţei, o realitate care debordează graniţele copilăriei, invadînd întreaga fiinţă umană [...]; Jocul nu poate însemna mai mult decât prilejul unei recunoaşteri sau regăsiri [...]; Jocul nu este doar o experienţă cu hotare ferme.” [1] Rolul profesorului este de a-l ajuta pe copil să se regăsească pe sine în multitudinea de universuri, materii, concepţii, noţiuni şi de a-şi recunoaşte rolul său unic pe care îl poate juca în acest univers. „Eşecurile în domeniul educaţiei se explică, în bună măsură, prin incapacitatea de a folosi în mod adecvat componenta ludică”, menţionează Solomon Marcus în prefaţa cărţii sale, „Jocul ca libertate” , al cărei „public ţintă” este tagma elevilor, a studenţilor şi a profesorilor [2]. ...
Ana Blandiana şi „zăpezile” ei (Veronica Popa) „ Lumea pe care am văzu-o eu este, sunt sigură, mai frumoasă decât adevărata lume. (Ana Blandiana) Într-adevăr, în creaţia Anei Blandiana se plăsmuieşte o lume văzută cu ochii lăuntrici, cu imaginaţia, cu sufletul; o lume care devine universul artistic al poetei. Bogat, variat, în bună măsură feminin, universul acesta ne permite să sesizăm un eu liric, pe care Ana Blandiana şi l-a conturat în cele aproape patru decenii de activitate. În poezia ei te surprinde nota particulară în care se descoperă cu uimire universul şi fiinţa umană. Poeta, intuind funcţiile analogiei, are sentimentul profund al universului. Ea impune materiei (zăpezilor, vegetaţiei, luminii, ploii, valului, arborilor) un moment al sufletului. Autoarea are o anume percepţie a sacrului simţind prezenţa lui în tot ce respiră, ea are zăpezile ei care în diferite contexte sunt foarte sugestive şi mereu altele. „Zăpada” Anei B...
TEODOR NENCEV: MODELE LITERARE, AFINITĂŢI ELECTIVE POPA Veronica, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul În perioada interbelică, la Bolgrad , în inima Bugeacului, a existat o veritabilă mișcare culturală: cu scriitori, poeți, artiști plastici, grupați în jurul publicațiilor „Bugeacul”, „Familia Noastră”, „Generația Nouă” și altele. Elita artistic ă a sudului se mândrea cu Vladimir Cavarnali, care în 1934 a primit premiul fundației Regale pentru cartea sa „Poezii”, Ioan Sulacov, poetul Teodor Nencev, pictorul A. Nicolaev ş. a. Anul 1940 a pus punct pe toate speranțele acestei generații. Ioan Sulacov a fost împușcat de NCVD, Teodor Nencev a murit în cel de-al doilea război mondial, iar destinul celorlalte personalităţi a rămas și până astăzi necunoscut. Analiza creaţiei celor mai reprezentativi scriitori basarabeni, prin prisma modelelor literare, ne deschide largi posibilităţi de investigare a struct...
Comentarii
Trimiteți un comentariu