*** Mă plimbam prin debaraua Raiului Nu-mi aminesc anul Știu doar că eram în brațele tatălui Mama Cosea flori pe o pânză ca laptele Tata potrivea ramele Odată am găsit o coală albă Neîncepută Am vrut să copiez pe ea Florile mamei Pliniu cel Bătrân îmi șoptea: Linia Linia este esențială Desenam linii și cercuri zile întregi Până când ele Luau forma florilor Culorile Nu le-am învățat din cărți Chiar dacă îi aveam la îndemână Pe Aristotel Vitruviu și Apollodor Le cunoșteam nu știu cum Din căni Din ferestre Din broderii și altițe Din steme domnești Din lespezi de mormânt Din icoane pe sticlă și cruci Erau atât de vii în memoria mea Încât însuși Sf. Toma îmi spunea că sunt Frumoase. 9. 01. 2017